PROTECŢIA PICIOARELOR

Norma Europeană EN ISO 20345 - categoria S, pentru încălţăminte de lucru şi protecţie
sb (Clasa I sau II) cerințe de bază: bombeul este destinat să protejeze împotriva impactului până la un nivel de energie de 200J și împotriva riscului de strivire cu o încărcare maximă de 15kN.
Talpa poate fi confecţionată din orice fel de material.
Clasa I: piele sau materiale similare, cu excepția polimerilor naturali sau sintetici
Clasa II: materiale din polimeri naturali sau sintetici
s1 (Clasa I) cerințe de bază + proprietăți antistatice, de absorbție a energiei de la călcâi, zona călcâiului închisă, rezistență la combustibil, uleiuri
s2 (Clasa I) cerințe de bază + S1 + pătrunderea/absorbţia apei
s3 (Clasa I) cerințe de bază + S1 + S2 + rezistenţă la penetrare, talpă în relief
s4 (Clasa II) cerințe de bază + proprietăți antistatice, de absorbție a energiei la călcâi, zona călcâiului închisă, rezistenţă la uleiuri, combustibil
s5 (Clasa II) cerințe de bază + S4 + rezistenţă la penetrare, talpă în relief
cerinţe complementare - simboluri:
a) pentru toată încălţămintea:
p Rezistenţă la penetrare
e Absorbitor de energie în zona tocului
a Încălțăminte antistatică
c Încălțăminte conductivă
hi Protecţie la căldură
ci Protecţie la frig
wr Rezistenţă la apă
m Protecţie metatarsiană
an Protecție la glezne
cr Rezistență la tăieturi
b) pentru feţe:
wru Penetrare/absorbţie apă
c) pentru talpă:
hro Rezistenţă la căldura de contact
fo Rezistenţă la uleiuri şi combustibili
Rezistenţa la alunecare - cerinţe de bază:
sra Rezistă la alunecare, inclusiv pe plăci ceramice acoperite cu NaLS
srb Rezistă la alunecare, inclusiv pe podea de oţel acoperită cu glicerină
src sra + srb
Norma Europeană EN ISO 20346 - categoria P, pentru încălțăminte de protecție
Diferă de EN ISO 20345 în ceea ce priveşte protecția împotriva impactului - care se face pentru un nivel de energie de cel mult 100J și protecţia împotriva strivirii - care se face pentru cel mult 10kN.
Norma Europeană EN ISO 20347 - categoria 0, pentru încălţăminte de lucru
Încălţămintea nu este prevăzută cu bombeu de protecţie.
Simboluri şi pictograme
Absorbitor de soc incorporatAbsorbitor de soc incorporat
Încălţăminte antistaticăÎncălţăminte antistatică
Bombeu de securitateBombeu de securitate
Inserţie antiperforaţie în talpăInserţie antiperforaţie în talpă
Talpă antiderapantă SRCTalpă antiderapantă SRC
Talpă antiderapantă SRATalpă antiderapantă SRA
Talpă rezistentă la uleiuri şi carburanţiTalpă rezistentă la uleiuri şi carburanţi
Proprietăţi semipermeabileProprietăţi semipermeabile
Rezistenţă la intemperiiRezistenţă la intemperii
Proprietăţi izolatoare la temperaturi scăzuteProprietăţi izolatoare la temperaturi scăzute
Proprietăţi termiceProprietăţi termice
Talpă rezistentă la temperaturi înalteTalpă rezistentă la temperaturi înalte
Încălţăminte impermeabilăÎncălţăminte impermeabilă
Încălţăminte ESDÎncălţăminte ESD
Încălţăminte fără accesorii metaliceÎncălţăminte fără accesorii metalice
Încălţăminte HROÎncălţăminte HRO
Încălţăminte cu CorduraÎncălţăminte cu Cordura
Încălţăminte dielectrică. Protecţie împotriva şocurilor electrice 1000VÎncălţăminte dielectrică. Protecţie împotriva şocurilor electrice 1000V
Încălţăminte cu ThinsulateÎncălţăminte cu Thinsulate
Încălţăminte foarte uşoarăÎncălţăminte foarte uşoară
Incaltaminte pentru forestieriIncaltaminte pentru forestieri

PROTECŢIA CORPULUI

Standarde EN îmbrăcăminte de lucru şi protecţie
En 340 Îmbrăcăminte de protecţie. Cerinţe generale
  Acesta este standardul care specifică cerințele generale de performanță pentru ergonomie, siguranță, dimensiuni, compatibilitate și marcarea îmbrăcămintei de protecție, cât și informațiile care trebuie furnizate de către producător odată cu îmbrăcămintea de protecție.
En 342 Îmbrăcăminte de protecţie. Îmbrăcăminte de protecţie împotriva frigului
Acesta este standardul care specifică cerințele și metodele de încercare pentru confecţionarea îmbrăcămintei individuale de protecție împotriva frigului, la temperaturi sub -5° C (de exemplu, pentru lucrul în celulele de frig din domeniul alimentar)
En 471* Îmbrăcăminte de semnalizare de înaltă vizibilitate pentru utilizare profesională
Ghid clasificare în clase
În funcție de caracteristicile unui articol de îmbrăcăminte de mare vizibilitate acesta poate aparține uneia dintre cele trei clase prevăzute de standard:
Clasa 3: Banda reflectorizantă nu ar trebui să aibă o lăţime minimă mai mică de 50 mm și o suprafață totală mai mică de 0,20 mp. Materialul fluorescent de bază nu trebuie să aibă o suprafață mai mică de 0,80 mp.
Clasa 2: Banda reflectorizantă nu ar trebui să aibă o lăţime minimă mai mică de 50 mm și o suprafață totală mai mică de 0,13 mp. Materialul fluorescent de bază nu trebuie să aibă o suprafață mai mică de 0,50 mp.
Clasa 1: Banda reflectorizantă nu ar trebui să aibă o suprafață minimă mai mică de 0,10 mp. Materialul fluorescent de bază nu trebuie să aibă o suprafață totală mai mică de 0,14 mp.
În plus față de cerințele referitoare la suprafaţă, îmbrăcămintea trebuie să respecte şi anumite reguli referitoare la poziția și distanța între benzile reflectorizante și prevederile referitoare la discontinuitatea între benzi. De exemplu, dacă purtam o jachetă descheiată, certificată cu deschidere în față, dar care are o discontinuitate de bandă reflectorizantă mai mare de 3 cm, este ca și cum am purta o jachetă care nu este certificată.
În acest sens, este recomandabil să se poarte pe dedesubt o vestă sau un tricou, certificate, deasemenea.
Şi curăţarea îmbrăcămintei este foarte importantă.
Când un articol de îmbrăcăminte este murdar, îşi pierde caracteristicile sale de înaltă vizibilitate și trebuie să fie spălat. Pentru acest lucru trebuie precizate în eticheta de pe articol ciclurile de spălare la care rezistă articolul, fără a-şi pierde caracteristicile sale.
Etichetarea
Eticheta de pe articolul de îmbrăcăminte trebuie să conţină date referitoare la:
  • Marca sau informaţiile de identificare ale producătorului sau reprezentantului său
  • Numele produsului sau codul produsului
  • Talia
  • Standard de referință
  • Instrucțiunile de întreținere și numărul de cicluri de spălare
  • Pictogramă
În pictogramă, primul număr (X) indică clasa suprafeței de vizibilitate (1 la 3), iar al doilea număr (Y) clasa de material reflectorizant în funcție de coeficientul de intensitate luminoasă (1 la 2).
En 343 Îmbrăcăminte de protecţie contra ploii
Acest standard specifică cerințele și metodele de testare aplicabile materialelor și cusăturilor îmbrăcămintei de protecție împotriva efectelor precipitațiilor (ex. ploaie, zăpadă), cetii și umidităţii solului.
Cerințe de performanță:
Rezistenţa la pătrunderea apei (Wp), măsurată în pascali: măsurarea rezistenței la penetrare a materialului exterior și cusăturilor sub o presiune a apei de 980 + 50 Pa/ min. Împărțită în două nivele (de la 1 la 2), de la cel mai puţin impermeabil la cel mai impermeabil.

Rezistența la vapori de apă (RET) măsurată în (M2.PA)/Wp: măsurarea rezistenței la evaporare. Un produs are o mare rezistenţă la evaporare, dacă acel produs este considerat un obstacol major în calea vaporilor de apă. Un produs respirabil are o rezistenţă slabă la evaporare. Împărțită în trei clase (1-3), de la cel mai puțin respirabil la cel mai respirabil.
En 381 Îmbrăcăminte de protecţie pentru utilizatorii de dispozitive de tăiere cu lanţ portabile
Norma reglementează protecţia pentru lucrătorii cu motoferăstrăul cu lanţ portabil:
EN 381-5 Specificații pentru protectia picioarelor
EN 381-7 Specificații pentru mănuși de protecție
EN 381-9 Specificații pentru ghetre de protecție
EN 381-11 Specificatii pentru jachete pentru protecție

În funcție de viteza lanțului motoferăstrăului, există 4 clase de protecţie:
Clasa 0 -16 metri pe secundă
Clasa 1 -20 metri pe secundă
Clasa 2 -24 metri pe secundă
Clasa 3 -28 metri pe secundă

PROTECŢIA MÂINILOR

Normative EN pentru mănuşi de protecţie
En 420 Cerinţe generale şi metode de testare
Standardul definește cerințele generale și procedurile de încercare corespunzătoare pentru proiectarea și fabricarea de mănuși, rezistența materialului mănusilor la pătrunderea apei, inocuitatea (valoarea pH-ului în intervalul 3,5-9,5, conținutul de crom VI < 3 ppm, conținutul de proteine extractibile), confortul și eficiența (dimensiune, dexteritate, permeabilitatea și absorbția vaporilor de apă), marcarea și informațiile furnizate de producător aplicabile tuturor mănuși de protecție. Mănușa este un echipament individual de protecție care protejează mâna sau o parte a mâinii. Mănușa ar putea acoperi, de asemenea, o parte din antebraț și braț. Indicele de performanță, indicat în mod normal printr-un număr cuprins între 0 și 4 (5 în cazul tăieturii), reflectă comportamentul mănușii pentru o anumită testare. Acest clasament permite apoi să se clasifice rezultatele testului. Nivelul 0 indică faptul că mănușa nu a fost testată sau rezultatele nu au ajuns la valorile minime. Un nivel de performanță X înseamnă că metoda de testare nu este potrivită pentru această mănușă. Un număr mare corespunde în mod normal unui nivel ridicat de performanţă.
En 374 Mănuși de protecție împotriva produselor chimice și microorganismelor
* EN 374-1. Standardul specifică cerințele pentru mănuși, pentru a proteja utilizatorul împotriva produselor chimice și/sau microorganismelor, și definește termenii utilizați. Acesta trebuie să fie utilizat împreună cu EN 420. Standardul nu specifică cerințele de protecție împotriva riscurilor mecanice.
* EN 374-2. Standardul specifică o metodă de testare a rezistenței de penetrare a mănușilor de protecție împotriva substanţelor chimice și/sau microorganismelor.
Definiție: penetrarea reprezintă trecerea unei substanțe chimice sau a unui microorganism prin materiale poroase, cusături, pori sau alte imperfecțiuni ale mănușei de protecție, la nivelul non-molecular.
Cerinţe: O mănușă nu trebuie să prezinte scurgeri atunci când este supusă unor teste de etanșeitate la aer si apă - testare și verificare în conformitate cu nivelul de calitate acceptabil (AQL).
Indice de performanță Nielul de calitate acceptabil (AQL) Inspecţie nivel
Nivel 3 < 0,65 mm
Nivel 2 < 1,50 mm
Nivel 1 < 4,00 mm
Pictogramă:
se utilizează atunci când mănușa este conformă cel puțin nivelului de performanță 2 pentru testul de penetrare
*EN 374-3. Standardul specifică modalitatea de determinare a rezistenței materialului mănușilor de protecţie la pătrunderea produselor chimice nongazoase, care pot fi periculoase în condiții de contact continuu. Permeabilitatea înseamnă trecerea unui produs chimic prin materialul de testare, la nivel molecular. Prin urmare, este necesar să se măsoare timpul de permeație sau timpul scurs până când lichidul intră în contact cu pielea.
Cerinţe: impermeabilitatea unei mănuşi trebuie garantată pentru toatp lungimea acesteia, luându-se în considerare cerinţele EN 420. Pentru a considera că o mănuşă face protecţie antichimică, aceasta trebuie să aibă un indice de protecţie corespunzător clasei 2 pentru cel puţin 3 substanţe chimice de probă, din lista predefinită.
Codificare Substanţa chimică Număr CAS Clasa
A Metanol 67-56-1 Alcool primar
B Acetonă 67-64-1 Cetone
C Acetonitril 75-05-8 Compuşi ai nitrilului
D Diclorometanol 75-09-2 Parafină clorurată
E Bisolfură de carbon 75-15-0 Compuşi organici care conţin sulf
F Toluen 108-88-3 Hidrocarbură aromatică
G Dietilamină 109-89-7 Amină
H Tetraidrofuranol 109-99-9 Compuşi ai eterului şi heterociclice
I Acetat de etil 141-78-6 Ester
J n-eptanol 142-85-5 Hidrocarburi saturate
K Hidrocsid de sodiu 40% 1310-73-2 Baze anorganice
L Acid sulfuric 96% 7664-93-9 Acizi minerali anorganici
Rezultatele testării fiecărei substanţe chimice sunt clasificate în funcție de timpul de străpungere (nivel de performanță 0-6).
Timp Clasa de protecţie Timp Clasa de protecţie
> 10 min. Clasa 1 > 120 min. Clasa 4
> 30 min. Clasa 2 > 240 min. Clasa 5
> 60 min. Clasa 3 > 480 min. Clasa 6
Pictogramă:
este aplicată, urmată de un cod de cel puțin trei caractere, dacă mănușa obţine un timp de penetrare de cel puțin 30 de minute, pentru testarea la 3 substanţe chimice diferite.
se utilizează atunci când mănușa nu obține un timp de penetrare de cel puțin 30 de minute la testarea cu cel puțin trei substanțe chimice, ci doar pentru 2.
En 388 Mănuşi de protecţie contra riscurilor mecanice
Standardul specifică cerințele, metodele de testare, marcarea și informațiile care trebuie furnizate de catre producător pentru mănușile de protecție împotriva riscurilor mecanice la abraziune, tăiere, rupere și perforare. Protecția împotriva riscurilor mecanice este exprimată de o pictogramă, urmată de patru numere (niveluri de performanță), fiecare dintre ele indică nivelul de performanță al mănușii, detectat prin testarea pentru un anumit risc.
Cerinţe:
a. Rezistența la abraziune: indicată prin numărul de cicluri necesare pentru a șlefui complet mănușa de probă
b. Rezistența la tăiere (de cuțit): indicat printr-un factor calculat pe numărul de etape necesare pentru a tăia prin testul de viteză constantă
c. Rezistența la rupere: indică forța necesară pentru a rupe proba
d. Rezistenţa la perforare: indică forța necesară pentru a străpunge proba cu un vârf de dimensiuni standard
În toate cele patru cazuri, valoarea zero indică cel mai scăzut nivel de protecție așa cum se arată în tabelul de mai jos:
  Indicatori de performanţă
  0 1 2 3 4 5
a. Rezistenţa la abraziune < 100 100 500 2000 8000  
b. Rezistenţa la tăiere < 1,2 1,2 2,5 5,0 10,0 20,0
c. Rezistenţa la rupere < 10 10 25 50 75  
d. Rezistenţa la perforare < 20 20 60 100 150  
Pictogramă:
a: rezistenţă la abraziune (0-4) - b: rezistenţă la tăiere (0-5) - c: rezistenţă la rupere (0-4) - d: rezistenţă la perforare (0-4)
En 407 Mănuşi de protecţie contra riscurilor termice
Standardul specifică cerințele, metodele de testare, marcarea și informațiile care trebuie furnizate pentru mănușile de protecție împotriva căldurii și/sau focului.
Definiție și cerințe: natura și gradul de protecție sunt reprezentate de o pictogramă, urmată de o serie de șase cifre care identifică nivelul de performanță pentru condițiile de risc descrise în tabelul de mai jos:
Descriere nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4
a. Comportament la foc
Durata flăcării (secunde) ≤20 ≤20 ≤3 ≤2
Durata arderii (secunde)   ≤120 ≤253 ≤5
b. Căldură de contact
Temperatură de contact (°C) 100 250 350 500
Limita de timp (secunde) ≤15 <15 <15 ≤15
c. Căldură convectivă
(Indice HTI) <4 ≤7 ≤10 ≤10
d. Căldură radiantă
Penetrare căldură (secunde) ≤5 ≤30 ≤90 ≤150
e. Stropi mici de metal topit
(picături) ≤5 ≤15 ≤25 ≤35
f. Stropi mari de metal topit
Fier topit (grame) 30 60 120 200
Nota: "O" = nu a trecut testul / "X" = nu a fost testat
Pictogramă:
En 12477 Mănuşi de protecţie pentru sudură
Standardul specifică cerințele și metodele de încercare pentru mănușile de protecție pentru utilizare la sudarea manuală a metalelor, tăiere și procedee conexe.
Clasificare în două tipuri: Tipul B: atunci când necesită mare dexteritate (de exemplu, TIG); Tipul A: Pentru alte procese de sudare
En 511 Mănuși de protecție împotriva frigului
Standardul specifică cerințele și metode de încercare pentru mănușile care protejeaza împotriva frigului transmis prin convecţie sau conducţie până la -50° C.
Pictogramă:
En 1149 Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice
Norma stabileşte cerinţele şi metodele de testare a materialelor utilizate în producţia de haine (mănuşi) de protecţie contra disipării sarcinii electrostatice.

PROTECŢIA CAPULUI

Normative europene principale
EN 166: cerinţe de bază
EN 167: metode de testare optică
EN 168: metode de testare non-optică
Normative europene referitoare la lentile
EN 169: filtre pentru sudură
EN 170: filtre UV
EN 171: filtre IR
EN 172: filtre strălucire solară, uz industrial
Sudură
EN 175: dispozitive pentru protecţia ochilor pe timpul sudurii şi activităţilor conexe
EN 1731: specificaţii pentru viziere din plasă
Semnificaţia marcajelor lentilelor
3 indică tipul filtrului: (2 şi 3 = UV; 4 = IR ; 5 şi 6 = filtre solare)
1.2 indică nuanţa lentilei
xxx date producător
1 clasa optică (1 = uz continuu; 3 = uz ocazional)
S/F/B/A rezistenţa mecanică
8 rezistenţa la arc electric generat de scurt circuit
9 metal topit; metale solide cu temperaturi ridicate
K rezistenţa la abraziune cu particule fine
N rezistenţa la formarea condensului
O lentile originale
V lentile de schimb
Semnificaţia marcajelor imprimate
XXX date identificare producător
166 norma europeană EN
xxx domenii de utilizare
3= lichide (picături sau stropi)
4= particule grosiere (praf cu mărimea particulelor > 5 microni)
5= gaze şi particule de praf fin (gaze, vapori, spray, fum şi praf cu particule de dimensiuni < 5 microni)
8= arc electric de scurt circuit
9= metale topite; metale solide fierbinți
S rezistenţa la duritate ridicată (12 m/s)
F rezistenţa la impact cu energie mică (45 m/s)
B rezistenţa la impact cu energie medie (120 m/s)
A rezistenţa la impact cu energie mare (190 m/s)
T rezistenţa la particule cu viteză foarte mare şi temperaturi extreme
H ramă ochelari adecvată pentru dimensiuni reduse ale capului
Selecţia lentilelor. domenii de utilizare
Lentile Tipul filtrului Nuanţa Norma
EU
Domenii de utilizare
Incolore
Galben HDL
Ultraviolete (UV) de la 2 la 3
*3 pentru EN 170:1992, substituită
cu 2C pentru EN 170:2002
1.2 la 5 EN 170 Arc electric de scurt circuit. Lampă cu vapori de mercur. Pentru luminozitate scăzută (nuanţa galben)
Verde IR cu nuanţele
1.7 - 3 - 5
Albastru cobalt
Infraroşu 4
de la 1.7 la 7 EN 171 Industria de prelucrare a sticlei-turnătorie
Argintiu I/O Gri TSR cu oglindă cu diferite nuanţe
Filtre solare de la 5 la 6
de la 1.7 la 4 EN 172 Lucru afară în condiţii de soare puternic
Verde cu nuantele
1.7 la 6
Filtre sudură de la 1.7 la 7
de la 1.7 la 7 EN 169 Asistent sudor (1.7) Brazare (3 la 5) Oxigaz (5 la 7) Sudură arc electric (> 7 necesită utilizarea de ecrane)
* cu cat cifra este mai mare, cu atât nuanţa este mai închisă

Alte domenii de utilizare
Riscuri Marcaj lentile Articolul folosit pentru protecţie
Picături şi stropi 3 Vizieră (picături)
Ochelari tip google (stropi)
Pulberi grosiere 4 chelari tip google
Gaze şi pulberi fine 5 Ochelari tip google (cu aerisire indirectă
Arc electric de scurt circuit 8 Grosime minimă a ecranului vizierei: 1,2 mm
(EN166:1995) filtru UV 99,9%
Metale topite; metale solide fierbinți 9 Ochelari tip google/vizieră
EN 397 căşti de protecţie
Standardul specifică cerințele fizice și de performanță, metodele de încercare și cerințele de marcare pentru căștile de protecție. Căştile de protecţie sunt concepute special pentru a proteja utilizatorul de impactul cu obiectele aflate în cădere, care pot provoca leziuni cerebrale sau fracturi craniene. Utilizarea căştilor de protecţie este obligatorie pentru toate acele activităţi cu risc de lovire la cap, ca urmare a contactului cu diferite obstacole sau obiecte care cad sau sunt în mişcare.

În conformitate cu EN 397, casca de protecţie are o componentă exterioară şi una interioară. Efectul protector al căştii de protecție se bazează pe capacitatea sa de a absorbi impactul prin deformare elastică și plastică, precum şi pe rezistenţa sa la perforaţie împotriva obiectelor ascuţite sau tăioase.

Fiecare cască trebuie să aiba un marcaj imprimat, care trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) norma europeană EN
b) numele producătorului sau brandul
c) anul şi trimestrul fabricaţiei
d) tipul de cască
e) mărimea sau gama de mărimi
Informaţii suplimentare, cum ar fi instrucţiunile de folosire, recomandări referitoare la reglaj, montaj, curăţare, manipulare şi depozitare.
Normative EN pentru protecţia auzului
Daunele cauzate de zgomot continuă să reprezinte un cost imens pentru companii.Datele statistice confirmă că expunerea la un zgomot de 85 dB, pe durata a 35 de ani de lucru, măreşte cu 15% riscul ca lucrătorul să-şi piardă auzul.
Ancheta EUROSTAT (2004) a evidenţiat că pierderea auzului este chiar a patra boală profesională ca şi recunoaştere.

Principalele norme europene care reglementează utilizarea DPI pentru protecţia auzului sunt următoarele:
EN 352/1 Antifoane externe
EN 352/2 Antifoane interne
EN 352/3 Antifoane cu prindere pe cască
EN 352/4 Antifoane externe electronice

Indicatorul SNR reprezintă gradul de atenuare pe care îl realizează dispozitivul de protecţie, pe întreg spectrul de frecvenţe. Valorile acestuia se exprimă în decibeli (dB).
Directiva 2003/10/CE:
În cazul în care zgomotul depăşeşte 80 dB (A), angajatorul trebuie să asigure echipamentul de protecţie potrivit. Peste valoarea de 85 dB (A), trebuie să se asigure în mod necesar şi să se impună folosirea echipamentului de protecţie auditivă. În nici un caz nu poate fi depăşită valoarea de 87 dB(A), ţinându-se cont că pot apărea leziuni grave ale sistemului auditiv. Punerea în aplicare a obligaţiei de a reduce nivelul de zgomot, obligă la delimitarea/semnalizarea anumitor zone de risc, aprovizionarea cu echipamente de protecţie specifice, etc.
Normative EN pentru protecţia respiratorie
Protecția respiratorie se realizează prin:
- un filtru de gaz, în prezenţa unui gaz.
- un filtru aerosol, când avem de a face cu particule, solide sau lichide.
De multe ori se recomandă combinarea celor două tipuri de filtre, în special în prezența vaporilor, la temperatura camerei.
Alegerea filtrelor:
Filtrele trebuie să fie selectate în funcție de:
- Substanțele toxice faţă de care doriți să vă protejați
- Activitatea care va avea loc
- Modul de realizare şi durata intervenţiei
- Echipamentul avut la dispoziţie
Utilizarea filtrelor:
Protecţie la gaz/vapori Protecţie contra particulelor, praf şi aerosoli
Clasa 1 - un conținut mai mic de gaz de 0,1% în volum Clasa 1 (P1 sau FFP1) - protecţie la particule mari solide, fără toxicitate specifică (carbonat de calciu)
Clasa 2 - un conținut de gaz între 0,1% și 0,5% în volum Clasa 2 (P1 sau FFP1) - protecție împotriva aerosolilor și/ sau lichide/solide indicate ca periculoase sau iritante (silicaţi - carbonat de sodiu)
Clasa 3 - un conținut de gaz între 0,5% și 1% în volum Clasa 3 (P1 sau FFP1) - protecție împotriva aerosolilor solizi şi/sau lichide toxice (beriliu - crom, lemn de esențătare)
Normative en care reglementează protecţia respiratorie
Semimăşti de unică folosinţă
EN 149/2001 protecţie la particule de praf
EN 405 protecţie la gaze şi vapori
Măşti/semimăşti reutilizabile
EN 140 semimăşti
EN 136 măști integrale
EN 143 filtre particule de praf
EN 148 standarde filete pentru măști
EN 14387 filtre pentru gaze şi filtre combinate
Sisteme de ventilaţie asistată
EN 12941 sisteme de filtrare contra particulelor, gazelor şi vaporilor, cu măşti sau cagule
EN 12942 sisteme de filtrare contra particulelor, gazelor şi vaporilor, care utilizează măşti integrale sau semimăşti cu filtre
Toate aceste dispozitive protejează împotriva prafului (particule solide, vapori, fum), gazelor şi vaporilor de substanțe cu anumite concentrații și toxicitate.
factor de protectie necesar: raportul dintre concentrația medie de contaminant la locul de muncă și TLV.
gradul de toxicitate al contaminantului: cu cât toxicitatea contaminantului este mai mare cu atât este mai necesar ca filtrarea să fie mai eficientă.
alegerea soluţiei adecvate de filtrare
Alegerea trebuie să înceapă întotdeauna de la evaluarea corectă a riscurilor:
- evaluarea naturii contaminantului, pentru a alege tipul de filtru;
- evaluarea concentrației contaminantului, pentru a determina tipul dispozitivului de protectie și clasa filtrului de utilizat.
Împărţind concentraţia medie la locul de muncă la valoarea TLV, obţinem factorul de protecţie necesar. Dispozitivul adecvat trebuie să asigure un factor de protecție mai mare decât factorul de protecție nominal necesar. Există tabele care indică pentru cele mai frecvente tipuri de contaminanți, filtrul potrivit. Orice tip de filtru trebuie să fie înlocuit atunci când utilizatorul simte mirosul sau gustul contaminantului.
Pentru a identifica clasificarea produsului, utilizați următoarele marcaje:
1."NR" - pentru semimăşti de unică folosinţă
1a condițiile climatice condiţionat modificate înainte de testare;
1b test nou de eficiență - o extensie a testului anterior de penetrare pe termen lung;
1c testul opţional privind cerințele de colmatare cu dolomită (Clasificarea și etichetarea produsului "D");
2."R" - pentru semimăşti care pot fi folosite pe o durată mai mare decât un schimb de lucru
2a condițiile climatice condiţionat modificate înainte de testare;
2b noi teste de curățare și dezinfectare a produsului înainte de încercare la penetrare;
2c test nou de eficiență - o extensie a testului anterior de penetrare pe termen lung;
2d test mou de conservare - 24 ore dupa folosire
2e test mou de penetrare - se repetă după depozitare;
2f testarea obligatorie la cerințele de colmatare cu dolomită (Clasificarea și etichetarea produsului "D");
Nu trebuie folosite semimăştile de unică folosinţă sau semimăştile/măstile cu filtre de schimb în următoarele cazuri:
  • lipsa de oxigen (concentrația <17%)
  • concentraţia de contaminant în aer depășeste limitele de expunere permise de semimăşti/măşti
  • dacă agenţii contaminanţi au prag olfactiv mai mare decât TLV (miros imperceptibil) Pentru a alege un filtru trebuie să știți valoarea TLV, factorul de protecție nominală al măştii/ semimăştii, factorul de protecţie necesar și gradul de toxicitate al agentului contaminant. TLV: este concentrația medie a unei singure substanțe, la care poate fi expus un lucrător pe parcursul unei săptămâni de lucru (40 ore), fără efecte adverse asupra sănătății sale. factorul de protecţie nominal: raportul dintre concentraţia agentului contaminant în mediul ambient şi concentraţia posibilă din interiorul măştii/semimăştii.
  • factori de protecţie nominali pentru dispozitive de protectie frecvent utilizate:
  EN 149 EN 405 Semimăşti Măşti
Prot. pulberi P1 4 4 4 5
Prot. pulberi P2 12 12 12 16
Prot. pulberi P3 50 50 50 1000
Gaze şi vapori - 20 20 2000